CARNEVALE 2011 - U′ Tistamintu du′ Nannu Carnalivari

Amici,
siamo ancora una volta qui riuniti per dare l′estremo saluto al caro Nannu Carnalivari. Come è sua consuetudine, contrariamente a tanti altri, egli ogni anno ci lascia silenziosamente e senza clamore, qui nel centro storico, in mezzo a tanti lamenti, accompagnato dalle lacrime di coloro che gli vogliono e che gli hanno sempre voluto bene, e che lo ringraziano per l′allegria che, almeno per un po′, è riuscito a portare in mezzo a noi.
Ed egli se ne va, dando ancora una volta significativo esempio della sua generosità, lasciando, cioè, qualcosa ai suoi cari nipoti.

Pertanto, io, notaio Giovanni Lorenzo Maria Matamè del Passero, su espressa richiesta du′ Nannu Carnalivari, subito mi accingo a rendere note le sue ultime volontà, da me riportate e trascritte nel documento testamentario.

" Carnevale 2011 - Io, u′ Nannu Caranalivari, nel pieno possesso delle mie facoltà, consegno al notaio Giovanni Lorenzo Maria Matamè del Passero le mie ultime volontà, almenu pi′ ′st′annu, e lo autorizzo a renderle pubbliche non appena, come ogni anno, m′a cantu.

′Ntantu primu di cuminciari a lassari qualcosa a quarcunu, vi vulissi diri, senza pila na′ lingua, cha ′stannu mi nni vaiu cu′ ′ddi cosi cha pinzati vu′atri gunchiati, picchì di tutti i raccumannazioni cha v′aviva fattu oggellannu, soprattuttu a du′ categorii di cristiani, cristiani pi′ mudu ′i diri, ′un ni tinniru cuntu propria, mancu tanticchiedda.
E parru di tutti chiddi cha, ′nmriachi cha sunu o peggiu ancora sireni, rumpunu a destra e a manca ′nsocchi ci capita ′nmenzu i pidi o ′nmenzu e′ manu;
e pui parru di chiddi cha, continuannu a fari i vigliacchi, continuanu a scriviri littiri anonimi. Va vidi cchi gustu ci pruvunu, ′sti genti senza palli! A tutti chisti u′ Nannu ci dici cha ′un s′anu a scurdari cha "A cchu sputa ′ncilu, ′nfaccia ci torna!", e perciò a ′iddi ′un ci vugliu lassari cchiù nenti, pi′ ′iddi, d′ora ′npui, ci penza u′ Signuri.

Ora cha mi sfugaiu, e, datu cha u′ sinnacu ′un c′è, considerata ′a tistardaggini cu′ chu decidì di farimi muriri ogni annu, ′un avinnu naturalmenti atru cch′i fari, pi′ prima, vugliu lassari ′na cosa a Catà, l′assessuri, p′un ni cunfinniri, e ci vugliu lassari ′na bedda cona di ficu, sicchi naturalmenti, cumu premiu adeguatu o′ fattu cha ′un arrinnesci a lassari un poviru vicchiu, cumu a mìa, tranquillu e senza ′rattacapi.

A propositu du′ Sinnacu, su ′iddu ′un c′è, sapiti tutti u′ picchì. Ma forsi ′un tutti sapiti cha pi′ curpa du muru da′ brivatura di Ciolla, ′iddu e l′atri di l′amministrazioni cha partiru chu ′iddu, s′appiru a pagari tutti li spisi di fari. Cha pui, vulinnuci pinzari, ′a curpa necha fu propria tutta du′ muru cha s′allavancà, ma bona parti fu di ddu′ cogliobis di giornalista cha, puru cha si nn′aviva addunatu dai "segni premonitori" cha stava cadinnu, ′un fici nenti pi′ fari evitari tuttu ddu′ ′nfirnu.
E accussì i sordi du′ Cumuni si nni iru pi′ riparari subitu u′ muru, datu cha ′a brivatura si l′avivanu sbampatu già quarantanni arrìa. A ′stu giornalista, perciò, cha è u′ veru responsabili, ci vugliu lassari ′na buttigliedda di ′gnostru simpaticu, p′un fari a bidiri ′i minchiati cha scrivi;
e, datu cha è capaci di leggiri u′ futuru, ci lassu puru ′na sirena pi′ sunari l′allarmi pi′ tutti i calamità cha putissiru succediri no′ nustru paisi,
imprevisti pi′ l′atri, ma no pi′ ′iddu.
Parrari duppu cha ′i cosi succidunu, quantu è facili pi′ tutti!

A Nicola, l′assessuri, ′un ci lassu nenti, picchì, ′nsocchi ci′aviva a lassari, ci′u lassaiu oggellannu. Necha ogni annu u′ puzzu fari presidenti di ′na banca!
Anzi, datu cha s′a nn′a iri a fari u′ bilanciu du′ Comuni, ci lassu l′ucchi pi′ chianciri!

Ora, caru nutaru, vulissi fatta ′na cortesia, amici, è u′ Nannu cha parra naturalmenti, ′a scriviri ′a cosa curiusa cha mi capità.

Ppi′ Natali m′aviva accattatu un vistitu nuvu nuvu di secunna manu. Avia pinzatu di mintirimillu ppa′ Santa festa e pui di usallu ppi′ carnalivari.
Diss′ia: ′aiu a essiri elegantissimu quannu Pinu m′ammita o′ Circulu sportivu e Turiddu a′ Societa′! E, ′nmeci, nun m′ammita′ nuddu! Nuddu e a nudda banna!
Dissiru, a quantu pari, cha st′annu o pustu di ballari, s′aviva a manciari. E allura a chisti, ch′avivunu a organizzari ppi′ ballari e nun lu ficiru, facinnumi muriri primu du′ timpu, ìa ci lassu ad ognunu un cunchiri ranni ranni, un saccu di carvuni e ′na paletta ppi′ scaliari u luci.
Quantu, accussi′, s′u mintunu no′ minzu du′ saluni dunni si ballava, si ci′assettanu a furriari ′ntunnu, e ognunu cunta a chiddi cchiu′ picciddi u′ cuntu:
"Si raccunta e si rapprisenta cha ′na vota c′era u′ Carnalivari. Ccà si cuminciava a ballari p′a ′Maculata, pui pi′ Natali, e si passava p′u Capudannu, fina a quannu s′arrivava e′ ′iuvira cumpara, cummari e grassu. ′Un si nni satava unu!
E trasivanu maschiri di tutti pila e merca.
U′ gran finali viniva u′ sabbatu e u′ luni′ di Caranalivari.
Cchi′ divirtimintu pi′ tutti, quannu lu cantu, lu sunu, e l′allegria ni faciva stari tanti genti ′nzimmula, vistuti ′nmaschira o senza, ma pronti ppi′ ballari arrìa! E v′haiu cuntatu u′ cuntu, picciriddi mìa!".
A propositu, m′u stava scurdannu, a quantu pari, no′ nustru paisi, ad organizzari u′ sunu, ′st′annu ci pinzaru i parrina chiddi nuvi. Datu cha ′i cosi canciaru, vo′ diri cha ′a lassa a ′iddi ′a prisidenza du′ Circulu e da′ Società.

Ci ′iungissi ora cha, oltri a chisti cha dissi, no′ nustru paisi, haiu continuatu a bidiri atri cosi strammi: luci addumati di iurnu e astutati di notti. Ora dicu ia: necha sbagliaru a ′ accatari ′i lampadini? Chisti cha accattaru, mi pari, cha funzionanu quannu nun sirvunu e nun funzionanu quannu sirvunu.
E, allura, datu cha ha ′stu dubbiu, u′ nannu vo′ lassari a Catà, ′sta vota l′elettricista du′ Cumuni, ′i stessi torci a petroliu cha si usanu ppi fari u′ presepi viventi e san Franciscu.
Accussì u′ carusu, o′ pustu di disperarisi ch′i lampiuna, sta cuietu, quannu chiovi, piscia ′a gaddina o starnuta u nannu, e ne′ strati si nni va a luci.
Ora, su ia ci lassu ′sti torci a petroliu, u carusu ′a matina si pò ripusari e ′un ha bisugnu di travagliari, picchì basta sulu cha l′adduma ′a sira! Nun sulu, accussì a smittunu chiddi du′ municipiu di rumpici ′ddi cosi cha pinzati vu′atri, telefonannuci ogni minutu picchi′ manca a luci ccà, ddà e ddà!

A propositu di luci, vugliu lassari e′ chisi di Gangi cintu casciuna di lampadini d′ogni misura, picchi′ nun vulissi cha succidissi pi′ curpa mia, chiddu cha successi qualchi misi arrìa.
Nuddu di vuatri l′avia vistu, e mancu ia ppi′ la virita′, pero′, su ci pinzati, l′urtima du misi di ottubbri a Gangi furu canciati tri parrina, ma ppi′ l′arcipreti nun lu seppi nuddu, picchì nuddu u′ vitti. Anzi, u sappiru sulu dui: l′arcipreti nuvu e l′arcipreti vicchiu. Ma no picchi′ nun lu vulivanu fari sapiri!........U problema fu, cha quannu ci fu′ u canciu, dintra a matrici nun si vidiva mancu a santiari. U nuvu trasi′ e u vicchiu nisci′, e chu i vitti?. Du′ canciu di l′arcipreti ni n′addunimmu quannu chiddu nuvu cancia′ tutti i lampadini fulminati, e eranu i chiossà, ch′avia 40 anni cha ′un si canciavunu.
E allura ddi′ 5 fedeli, cha avivunu iutu a sentisi a missa, pinzannu cha c′era ancora l′arcipreti vicchiu, cuminciaru a gridari "miraculu, miraculu!", quannu vittiru ch′aviva divintatu cchiù picciuttu!
′Nmeci avia canciutu l′arcipreti e nuddu si nn′avia addunatu!

Oggellannu, su vi ricurdati, avia lassatu 5 anni di scivulu o cumannanti. Passà n′annu e iddu, pacinzia, e′ ancora cca′.
Allura, nun ci putinnu lassari arrìa ′a stessa cosa, ci lassu st′annu nu beddu tapiru.
Vu′atri vulissivu sapiri u picchì e ia v′u dicu: avia tutti cosi pronti ppi partiri ppi l′Argentina e, ′nmeci, signalicà, ristà cca′.
Picchì? Picchì avia a scegliri: o si nni iva ′n′argentina o si nni iva ′npenzioni.
Di dui ′iddu sciglì ′a secunna, picchì ′a via era cchiù curta e nun ci vuliva passapurtu. Ppi′ l′atra , mischinu, ristà attapiratu.

A propositu di tapiru, su vu′atri siti d′accurdu, ni vulissi lassari ′n′atru a quarcunu du′ centru storicu.
Pari cha ci fu quarcunu cha ′un tantu amà ′a storia da′ sfilata o′ stratuni e pi′ currivu, a chiddi da′ Pro Locu, ′un ci fici mintiri u′ cartelluni. Unu, pari, fu ′u stessu cha duranti u′ presepi, senza rispittu pi′ li cumparsi e li persuni, mentri annasciva lu Signuri, ′ittà i buttigli no′ biduni.
"Cosi ′i pazzi!", dicissivu vuatri! "No", dicu ìa, fu roba di minchiuni!
A morali du tapiru voli essiri: cha i vrazza ′anu ad essiri sempri tutti dui da′ stessa misura, senza pretenniri d′essiri monaci "o di cerca o di clausura".

E monacu parissi a quarcunu di sicuru ddu′ nissenu, cha approfittannu di casi a gratis, sciglì di pigliarisinni una pi′ farici, secunnu ′stu quarcunu, n′erimu!
Haiu l′impressioni, ′nmeci, cha, qualsiasi cosa vulissi diri ′stu quarcunu, chista di casi, cumu a talii a talii, fu ′na bedda pinzata e, perciò lassu, a chu l′appi, ′n′atra idea da stessa purtata:
picchì, cunsiglia u′ Nannu, ′un si dunanu puru a gratis, a cchi vo′ naturalmenti, tutti chiddi cha ′un fanu atru cha murmuriari e rumpiri ′ddi cosi cha pinzati vu′atri, e nun mintunu mai un ′itu a muddu?
Se pui, mancu a gratis i vulissi nuddu, l′affidamu a Pippinu l′assessuri, pi′ farici fari u′ cursu di l′onuterapia, ′a terapia cu′ sceccu, vah, e po′ essiri che ′iddu rinniscissi a ridducili.
Scecchi cu′ scecchi avissi a funzionari.

′St′annu, a bulirici pinzari, a muriri fummu dui: ìa, u′ Nannu Carnalivari, e ′a Franciscu Raimondi. Ìa, beni o mali, ′a speranza di turnari arrìa l′haiu, ma p′a Raimondi, mi pari cha ′i missi furu ditti.
Ora, dicu ìa, cch′i si po′ lassari a chu, ′no curpu sulu, cancillà tuttu ′ssu passatu? L′unica cosa cha mi pari appropriata fussi: ′na maschira, un vistitu pinitenziali fattu c′un saccu di cannavazzu e un pugnu di cinniri di mintisi ′ntesta!

Vah, pari cha, tra triccheti e barracchiti, ′a bretella fu finuta. S′aspetta sulu gne bon timpu p′asfaltarla. Perciò, datu cha i bretelli l′avimu, lassu all′Amministrazioni u′ compitu di pinzari o′ ristu du′ vistitu, picchì ch′i suli bretelli, necha ni vistimu, ristamu nudi!

E sempri a propositu di strati, na Via Nazionali ′un s′arruggiuna cchiù: cu′ i marciapidi nun sulu ′a strata si strincì, ma addivintà rizzittaculu di munnizza;
cu′ tutti ′ssi catini, pui, pari cha si trasferì u′ foru boariu o′ stratuni;
p′un parrari di paletti e di signali.
A propositu di paletti, pari cha addivintà ′na malatìa ′nfettiva di quantu si nn′hanu misu e di quantu ancora si nni vulissiru mintiri.
Ddà, dunni ′un è possibili mintiri i paletti, si ci punu mintiri i bomboli.
Comunque, pi′ risolviri u′ problema, vistu cha l′amministrazioni ancora ′un ci′ha pinzatu, ci penza u′ nannu:
lassau du′ pusteggi a castiddu, unu ′ncapu l′atru, a tutti i residenti;
un suttapassaggiu l′unu ad ogni commercianti;
e ′n′isola pedonali a chu a fari spisa e ha passari, accussì ′un ha bisugnu da′ macchina.
Pi′ tutti l′atri cumu s′ha fattu si continua a fari.
′Na tutta ′sta confusioni, ′a disperazioni di vigili è già pagata, perciò a ′iddi u′ Nannu ′un ci lassa nenti.

Cumu puru, sempri a propositu di strati, considerannu i sensi unici e i divieti misi dall′Amministrazioni, u′ Nannu lassa:
e′ residenti, cha ci ′ncagliaru, un navigaturi satellitari, pi′ circari ′a strata cchiù curta p′arrivari dintra;
all′automobilista cha nun rispettanu u′ codici, e perciò cafuna e prisuntusi, lassu ad ognunu un semafuru a du′ culura, virdi e russu:
virdi pi′ iddi e russu pi′ tutti l′atri, accusì punu passari senza problemi.

Caru nutaru, p′u momentu mi firmu ccà.
Certicha ci nni fussiru cosi di lassari a tanti atri, e a certuni ′nparticulari, ma u′ Nannu nun ha cchiù forzi pi′ parrari, perciò chisti, su vunu quarchi cosa, u′ prossimu annu hanu aspittari.

Ora che sono state lette le ultime volontà del caro Nannu Carnalivari, si può procedere con la cerimonia funebre.